In primele zile ale noului an, in serviciul lui Zizi (ca si in celelalte cateva institutii inca neprivatizate, nu mai mult de 87,2%) se petrecura mari schimbari. Era evident ca noul guvern aduce un aer proaspat. Astfel, invingand orice inertii, contabilii fura invitati (intre noi fie vorba, fura si fara sa fie invitati) sa se mute la parter, bufetul fu dislocat la etaj si fiecare birou fu dotat cu televizor color, xerox si storcator de fructe. In maximum doua-trei luni, urma sa se stabileasca si programul de activitate. Nu la fel de idilic petrecu Luminita acesta perioada. In facultate se duceau lupte surde. Profesorii erau impartiti in doua tabere: unii care nu stiau ce sa predea si altii care nu stiau de ce sa mai predea. Cuminti, studentii stateau de-o parte si comentau ultima carte de succes: „Generatia prostita". In aceste conditii, nu e de mirare ca tinerii asteptau cu nerabdare weekend-ul, cand aveau si ei in sfarsit timp: sa se spele, sa gateasca, sa mai bata un cui prin casa, sa mai scoata un microfon, sa dezghete caloriferul (ca daca-l lasi sa faca multa zapada nu mai functioneaza bine) – ma rog, mici treburi casnice, ca doar de-aia iesisera in strada cand cu Evenimentele Deturnate De La Firescul Lor Programat, sa se lupte pentru sambata libera, ca-n Vest (chit ca acolo s-ar putea ca oamenii sa aiba alte ocupatii in weekend), numai ca atunci stiau ca-i zice Saptamana Redusa de Lucru, si-au cerut SRL. Si le-au dat SRL-uri cat sa le-ajunga, ba chiar si cu alta initiala la sfarsit, ca de la incurcatura asta a iesit totul. - Si daca am lasa totul balta, se enerva Luminita, si le-am face o vizita alor mei? Zizi ridica din umeri, privind in jur: - „Balta" e un fel de-a spune... mai degraba patinoar... Bine, sa mergem, le facem si-o bucurie, scutim si de-o masa... Nu se dusera totusi cu mana goala, ci le cumparara parintilor un pachet intreg de chibrituri si