- Cultural - nr. 324 / 26 Iunie, 2009 Marii ganditori si oameni de stiinta au avut un rol esential in evolutia societatii omenesti in indelungata sa istorie. Vechii intelepti spuneau ca lumea trebuie sa fie condusa de cei care la inceputurile evolutiei stiintelor erau filosofi. Filosofia este stiinta stiintelor si arta valorificarii intelepciunii. Stiintele fundamentale au intrat la granita filozofiei, completand sfera cunoasterii. Dintre acestea, amintesc: matematica, geometria, fizica, chimia, astronomia, biologia, astrologia, medicina, iar dintre cele mai noi, cosmobiologia si genetica. Stiintele umanistice, precum filosofia, filologia, psihologia, sociologia, psihosociologia, antropologia, religia, etica, au avut o contributie importanta la dezvoltarea constiintei umane si modelarea caracterelor. Filosofia, religia, politica, economia mondiala, tehnocratia si unele grupari secrete au condus mersul lucrurilor in evolutia, involutia si devolutia societatii umane. Traim o perioada istorica in care marea politica, marea economie, alaturi de puterea (superputerea) militara si dominanta oculta, monitorizeaza (supravegheaza) lumea. Micile democratii sunt in faza de «alaptare», in perioada marilor cautari spre gasirea autenticitatii si stabilitatii. Democratia romaneasca, de-abia conturata, nu pune mare pret pe aprecierea si promovarea valorilor, sa combata, chiar in dominanta politica, valorile autentice spirituale si de formare a gandirii in favoarea unui pragmatism, mercantilism si simplificare educationala. Marii conducatori politici se tem deja ca avem prea multi filosofi (desi avem doar cativa autentici), si sistemul educational, formativ-instructiv, nu pregateste muncitori, meseriasi cu diverse calificari: bucatari, chelneri, muncitori si tehnicieni calificati in ramurile agricole, industria alimentara, tinichigii, hornari. Intr-adevar, avem nevoi