- Economic - nr. 324 / 26 Iunie, 2009 Dupa multe si nu usoare discutii pe marginea acestei legi, confruntari serioase existand, mai ales, intre reprezentantii Guvernului si liderii marilor Confederatii sindicale, s-a reusit elaborarea unei prime forme a acestei legi, discutata in aceasta saptamana la Guvern. Daca in urma cu cateva zile va informam despre elaborarea acestei legi dupa modelul german, dar cu corectii caracteristice grupurilor de interese din tara, forma proiectului rezultat denota ca acesta a ramas, pe mai departe, structurat pe trei nivele de salarizare, pornindu-se, in stabilirea salariilor, de la un reper exact, respectiv de la 600 de lei, cat reprezinta salariul minim pe economie la ora actuala. Cele trei niveluri de referinta cuprind categorii de salariati ai statului, in baza principiilor elaborate de catre Guvern, tinand seama de importanta sociala a activitatii desfasurate, de nivelul de pregatire cerut, de impactul activitatilor asupra societatii etc., astfel ca, in final, aceste niveluri de referinta sa reglementeze salarizarea tuturor categoriilor de personal care este retribuit din fonduri publice, fara nicio exceptie. Se cunoaste prea bine ca au existat multe interventii, de la autoritati, de la agentii sau structuri guvernamentale sau neguvernamentale pentru cuprinderea unor exceptii de la aceasta lege, cei mai vehementi fiind cei din structurile militare, justitie si agentii guvernamentale sau nu, care au propus un raport intre salariul minim si cel maxim de 1 la 50. Cum Guvernul nu s-a abatut de la intentia sa ca salariile tuturor bugetarilor sa fie reglementate prin aceasta lege, demersurile reprezentantilor categoriilor mentionate au ramas fara sustinere, desi, de exemplu, cei din Ministerul Justitiei propusesera niste salarii mari, aproape toate peste 10.000 de lei. Ajustarile facute pe grila de referinta au stabilit 3 cate