Lansată de NASA pe 18 iunie, sonda americană de explorare spaţială Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO), s-a plasat cu succes pe orbita lunară, marţi, după o călătorie în spaţiu care a durat patru zile şi jumătate. În timpul călătoriei sondei spre Lună, inginerii americani au fost nevoiţi să corecteze traiectoria sondei, pentru a o plasa pe direcţia cea bună. În cursul zilelor viitoare, motoarele sondei LRO vor fi pornite de patru ori, pentru a o plasa pe orbita de tranziţie, unde va petrece 60 de zile, în timpul cărora cele şapte instrumente de la bordul ei vor fi reglate. Ulterior, motoarele vehiculului spaţial vor fi repornite pentru a-l duce pe orbita polară finală, la o altitudine de 50 de kilometri, pentru o misiune de 12 luni. Datele culese le vor permite oamenilor de ştiinţă să alcătuiască hărţi de mare rezoluţie în 3D ale suprafeţei lunare, pe baza cărora experţii americani vor selecţiona posibilele locuri pentru aselenizare. Această sondă va explora şi cele mai adînci cratere de pe Lună şi va examina regiunile expuse în mod constant razelor solare, dar şi pe cele ascunse într-un întuneric permanent. LRO va transmite date care îi vor ajuta pe cercetători să înţeleagă mai bine efectele radiaţiilor lunare asupra oamenilor. Cea de-a doua sondă lunară, lansată săptămîna trecută împreună cu LRO, la bordul aceleiaşi rachete Atlas V, numită Lunar Crater Observation and Sensing Satellite (LCROSS), a rămas ataşată de al doilea modul propulsor, denumit Centaur. LCROSS şi Centaur se vor separa înainte să se prăbuşească, peste trei luni, într-un crater din apropierea polului sud al Lunii, într-o misiune de căutare a apei în formă de gheaţă. Cele două sonde lunare au ca obiectiv principal pregătirea reîntoarcerii, în jurul anului 2020, a astronauţilor americani pe Lună. Astronauţii americani au fost primii şi singurii oameni care au păşit pe Lună, între anii 19