Recenta reuniune a celor patru tari care sufla in ceafa establishment-ului mondial, China, India, Rusia si Brazilia, arata magnitudinea schimbarilor geo-politice, dar si faptul ca mai este cale lunga pana cand cele patru sa preia puterea.

Din acest punct de vedere, Romania nu trebuie sa aiba nicio iluzie si sa nu dea curs incercarilor tot mai intense din ultima perioada de a privi Occidentul, in care abia am prins un loc in ultimul rand, cu neincredere.

Liderii celor patru tari, care detin 42% din populatia mondiala, dar numai 15% din PIB-ul global, nu s-au inteles asupra unor politici comune la intalnirea din luna aceasta de la Ekaterinenburg, fiecare avand interese specifice.

Dar ambitia Moscovei de a (re)crea un contra-pol la Occident, la 20 de ani de la destramarea URSS, gaseste porti deschise la Beijing, New Delhi si Brasilia, pentru ca toate aceste state simt ca au dreptul la mai mult.

Aceasta a fost a doua intalnire in care liderii Noii Lumi (daca am numi astfel categoria emerging markets, asa cum noile state membre al Uniunii Europene sunt numite Noua Europa) ies la luminile rampei globale.

De data asta, fara grupul G7 al celor mai industrializate tari ale lumii. Patru oameni la o masa rotunda. Atat. G4 a vrut sa arate ca poate insemna ceva pe harta globala, separat de vechii lideri ai lumii.

In aprilie, la intalnirea G20 de la Londra, care a reunit pentru prima data cele mai puternice sapte economii cu cele mai mari 13 tari emergente (in afara de Rusia, China, India si Brazilia au mai fost prezente alte 9 puteri in devenire, printre care Indonezia, Turcia sau Arabia Saudita), fotografia de grup frapeaza.

Nu sunt numai 20 de sefi ai celor mai puternice economii ale lumii, adica G7 plus cele 13 state in curs de industrializare, ci si sefii a vreo 10 institutii financiare sau organizatii internationale, care aparti