A fost învăţătoare la o şcoală din Bereasca, iar de 11 ani lucrează în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. A pornit de la postul de asistent social şi în câţiva ani a juns în fruntea instituţiei.

După terminarea clasei a VIII-a a intrat la Liceul Pedagogic din Ploieşti la clasa de învăţători. S-a numărat printre ultimele generaţii care au primit repartiţie şi a avut noroc la vreme aceea fiind ultima persoană repartizată să predea la o şcoală din Ploieşti.

“Am fost învăţătoare timp de o lună şi jumătate la o şcoală din Bereasca şi între timp am luat şi examenul pentru facultate. Ştiam că trebuie să renunţ la ceva, pentru că prefer să fac un lucru şi bun decât mai multe şi care să nu iasă bine şi am ales facultatea”, povesteşte Vasilica Florea.

Nu a atras-o oferta Inspectoratului Şcolar

În 1998, proaspătă absolventă de facultate s-a întors la Ploieşti şi a mers pentru a vedea oferta de posturi scoase la concurs de către Inspectoratul Şcolar. “Nu mi s-a părut o ofertă generoasă la acea vreme şi în plus ar fi trebuit să concurez pentru un post de profesor cu cea mai bună prietenă a mea. Am fost la Forţele de Muncă şi am văzut că se făceau angajări pentru postul de asistent social la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului”, spune Vasilica Florea.

În august 1998 a luat concursul şi a fost angajată la Direcţie unde se ocupa de copiii care urmau să fie plasaţi într-un centru de plasament. Primele cazuri au emoţionat-o profund, dar a încercat să lase de o parte latura afectivă şi să privească situaţia din punct de vedere obiectiv.

“Este foarte greu, mai ales la început să fii obiectiv. Este imposibil să nu faci comparaţii şi să nu te gândeşti la propria familie. M-au ajutat foarte mult colegii pe care atunci îi consideram stană de piatră dar mai târziu am realizat că erau adevăra