In Romania, furtuna si grindina se mai alunga cu clopotul. O traditie care in alte tari s-a pierdut
Slujba impotriva grindinei
Mare sarbatoare crestina, Rusaliile - Pogorarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Hristos - sunt praznuite duminica, la 50 de zile dupa Pasti. In mitologia romaneasca, Rusaliile sunt niste fapturi fabuloase, denumite si iele, inzestrate cu puteri magice, care patroneaza muntii, padurile si izvoarele. Hora ielelor, care are loc in noptile de iunie, marcheaza intrarea verii in drepturile depline. Traditia populara spune ca dansul ielelor nu trebuie urmarit de nici un muritor, altminteri acesta va amuti, va surzi sau se va sminti. In plus, in preajma sarbatorii de Rusalii nu se lucreaza, orice munca, mai ales pe ogoare, atragand mania ielelor, care trimit grindina si distrug recoltele. A patra zi dupa Rusalii, in unele sate se tine si azi slujba "pentru gheata", impotriva grindinei. Dupa care, preotii si satenii ies pe camp, la troite, pentru a sfinti apa si a stropi tarana, "ca sa nu bata gheata" si sa nu fie recoltele atacate de daunatori.
In asteptarea furtunii
Anul acesta, in satul Iclozel, la zece kilometri de Gherla, slujba contra grindinei si a furtunii, tinuta si in biserica romaneasca, si in cea ungureasca, parea ca nu o sa aiba rezultatul scontat. Nori negri, grei, se apropiau de sat, cand bisericile mai erau inca pline de credinciosi. De cu dimineata, oamenii avusesera grija sa intoarca din drum carutele celor care uitasera ca, dupa datina, in ziua aceea nu se muncea. "Nu ne spurcati hotarele!", spunea Petrea Lipotean, un taran increzator in traditie, blocand ulita ce ducea sus, pe dealuri, la gradinile oamenilor. "Staturam ieri", au raspuns carutasii veniti din satul vecin. "Ieri o fost zi de gheata". "Ati incurcat zilele, fratilor, azi ii oprelistea de la munca, nu lucra nimeni, sa fie
