Ne incanta ochiul si ne uimesc totodata. Ne starnesc hohote de ras si ne fac sa ne gandim pret de o secunda ce s-ar intampla daca un miracol ar insufleti capodoperele lui Michelangelo sau Rodin.
Ati ghicit, este vorba despre "statuile vii" pe care le intalnim deseori pe bulevardele intesate de turisti atunci cand mergem in vacanta, indiferent ca ne aflam in Barcelona, in Viena, in Amsterdam sau in Brasov.
Mini-spectacolelele organizate de mimi pe strada sunt atractive mai ales pentru copii, care au curajul sa creada ca totul este posibil pe lumea asta si ca un banut aruncat intr-o palarie poate aprinde scanteia vietii intr-o statuie.
Cu toate ca acest gen de spectacole stradale se bucura de un succes din ce in ce mai mare, ele par sa fi iscat o apriga controversa: se poate vorbi de arta in acest caz sau este prea mult spus?
Unii sustin ca, in fond, oricine se poate costuma si ramane, apoi, intr-o anumita pozitie un timp mai indelungat. Si ca nu trebuie sa fii mim sau sa fi facut cursuri de actorie pentru a saruta mana doamnei care ti-a aruncat un ban sau pentru a speria un copilas care s-a apropiat prea mult de tine.
Altii, si nu putini, afirma insa ca e nevoie de foarte mult talent, capacitate de concentrare si exercitiu pentru a ajunge o "statuie" de succes.
Un astfel de personaj este Jason Maverick pentru care "locul de munca" este pe malul Tamisei.
El spune intr-un interviu ca pentru a reusi sa ramai nemiscat o lunga perioada de timp este nevoie de o autodisciplina de fier. Trebuie sa iti controlezi fiecare muschi al corpului. Nu ai voie sa clipesti sau sa respiri vizibil, iar de pe fata ta trebuie sa dispara orice expresie.
"Cel mai rau este insa cand trebuie sa iti dai jos vopseaua de pe corp. Rosul si negrul ies ingrozitor de greu", spune el.