Ziua, piaţa Sfântul Ştefan forfoteşte de turişti veniţi în grupuri organizate. Ghizii ţin o carte în mâna ridicată, întinsă cât mai sus. Alţii duc un steguleţ care dezvăluie ţara de provenienţă a călătorilor. Sursa: Andreea DogarSursa: Andreea Dogar

1 /. Fără asemenea măsuri de precauţie, ar exista pericolul ca un rus mai lent să nimerească într-un grup de micuţi japonezi agili, iar un francez visător să pice în mijlocul unor italieni gălăgioşi. Însă Viena îi primeşte pe toţi, europeni sau nu, cu aceeaşi eleganţă şi simplitate bogată, aşa cum numai un oraş al împăraţilor ar putea. Palatele imense şi catedralele fastuoase, împodobite cu minuţiozitate barocă, se ivesc pe toate bulevardele. Dacă ar trebui să alegem un singur cuvânt pentru a descrie Viena, atunci cu siguranţă acesta ar fi “măreţie”.

Seara, piaţa se umple de culorile tari ale teraselor luminate de firme şi felinare roşii. Măsuţele cochete, cu lumânări albe ascunse în boluri de sticlă, se umplu de oameni. Turişti grăbiţi, veniţi să descopere Viena într-o zi, stau alături de cupluri de vienezi în vârstă care îşi sorb cafeaua în linişte. La câte un colţ de stradă, vizitii îmbrăcaţi în negru îşi conduc bidiviii de căpăstru. Călătorii se odihnesc la un pahar de vin pe terase. Cum ajungi, unde stai şi ce poţi vizita în Viena Acrobaţi ce învârtesc mere în aer, dansatori de breakdance în maiouri lălâi, iluzionişti trecuţi şi circari costumaţi în animale se întrec în a câştiga generozitatea vienezilor. Spectacolele se repetă iar şi iar, până noaptea târziu. Privitorii darnici aruncă la sfârşit bancnote de 5 Euro în pălăriile animatorilor. Alţii se mulţumesc să ofere monede de 50 de cenţi. Însă cu câte cinci reprezentaţii pe seară, e greu să fii generos cu toţi.

O zi nu e de-ajuns pentru a vizita toate muzeele din Palatul Hofburg

În orice librărie sau muzeu veţi int