Prăbuşirea în Atlantic, la 1 iunie, a cursei Air France 447 a stârnit o controversă privind modul în care abordează mass-media astfel de accidente şi impactul acestora asupra consumatorilor de „ştiri negative”, mai ales asupra celor care sunt afectaţi de „frica de zbor”. Citiţi şi: Românii sunt dependenţi de maşini şi de viteza pe şosele
Reporterii revistei „Newsweek“ au încercat să găsească o explicaţie a faptului că tragediile aviatice obţin cea mai mare audienţă. O dovedeşte şi seria de documentare „Dezastre în aer” difuzată de National Geographic Channel.
Accidentele majore şi cele care au fost aproape să provoace o tragedie sunt investigate în detaliu în aceste documentare de către specialişti, pentru a se descoperi cauzele şi modul în care tragedia ar fi putut fi prevenită.
Este adevărat, analiza cauzelor care au produs accidente aviatice a dus în timp la îmbunătăţirea măsurilor de siguranţă de zbor şi a impus majoritatea standardelor aviatice moderne, ceea ce poartă denumirea dureroasă de “tehnologie tombstone” (“piatră de mormânt”). Dar de ce sunt obsedaţi oamenii obişnuiţi de astfel de evenimente tragice?
Un sondaj efectuat de “Newsweek“ relevă că doi din cinci americani se tem de zborul cu avionul, dar aceştia urmăresc cu precădere canalele de ştiri atunci când survine un „eveniment în desfăşurare” care implică prăbuşirea unui avion. Zborul Air France care a dispărut în Atlantic a ţinut întreaga planetă cu sufletul la gură, pe măsură ce devenea din ce în ce mai evident că avionul se prăbuşise.
În plus, şansele găsirii cutiilor negre, fără de care nu se va putea şti niciodată ce s-a întâmplat, sunt reduse. Jonathan Bricker, profesor la Facultatea de Psihologie a Universităţii Washington din Seattle, a realizat pentru „Newsweek“ o analiză privind modul în care influenţează psihicul uman a