Suprafata de teren agricol ce este lasata pirloaga a crescut in ultimii ani de aproape patru ori. Lipsa banilor, a miinii de lucru si a utilajelor moderne sint principalii factori care au determinat aceasta situatie. Fenomenul a fost accentuat si de specula cu terenuri. Agricutura individuala, lipsa fortei de munca si a banilor ii determina pe tot mai multi tarani sa nu isi mai lucreze terenurile si sa le lase pirloaga. Desi judetul are un potential agricol insemnat, agricultura „se scufunda", pamintul lasat prada buruienilor ani la rind a ajuns sa fie de ordinul miilor de hectare. Potrivit datelor puse la dispozitie de catre reprezentantii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare rurala, apogeul dezastrului a fost inregistrat in anul agricol 2006-2007. Daca in 2002-2003 judetul avea o suprafata agricola totala de 380.315 de hectare si doar 4.752 de hectare nelucrate, in 2006-2007, la aceeasi suprafata agricola totala, in Iasi existau 18.465 de hectare lasate pirloaga. Care sint comunele cele mai afectate De-a lungul anilor cele mai semnificative cresteri au fost inregistrate in comunele Costuleni, Miroslava, Schitu Duca, Strunga si Letcani. Astfel daca in 2006 in comuna Letcani se numarau doar 31 de hectare de teren ramas neinsamintat, in 2007 numarul a crescut la 637 de hectare pentru ca in 2008 sa ajunga la 810 hectare. Aceasi situatie dar mult mai grava este intilnita si in Schitu Duca unde in 2006 erau doar 430 de hectare necultivate, in 2007 1.125 de hectare pentru ca anul trecut sa se inregistreze un numar aproape triplu si anume 3.242 de hectare lasate pirloaga. "Marea majoritate a populatiei sint batrini. 80% au pensii de CAP si nu au bani cu ce sa-si lucreze terenurile. Forta de munca este putina, iar tineretul care s-a intors de la mina nu stie nimic depsre agricultura. Aici nici subventiile de anul trecut nu au ajuns, iar daca o sa continue tot asa supr