Partidul Jobbik, părintele Gărzii Ungare, a devenit cea de-a treia forţă politică în ţara vecină. Recentele europarlamentare din Ungaria au adus o victorie neaşteptată ca dimensiuni ultranaţionaliştilor de extremă dreapta de la Jobbik. Chiar dacă se prevedea depăşirea pragului electoral de 5%, nimeni nu s-a aşteptat să obţină 15% din voturi, ceea ce a conferit Jobbik trei locuri în Parlamentul European, cu unul mai puţin ca socialiştii.
Analiştii politici, dar şi partidele parlamentare au recunoscut că nu au acordat suficientă atenţie ascensiunii acestei formaţiuni politice, eşuând să o neutralizeze la timp. La ora actuală, potrivit ultimelor sondaje, Jobbik, şi-a întărit poziţia, aproape egalând-o pe cea a socialiştilor.
Înfiinţat în urmă cu 10 ani, Jobbik Magyarorszagert Mozgalom (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a fost la început o organizaţie studenţească de dreapta. S-a transformat în partid politic în 2003.
De la bun început, programul său a fost antieuropean şi xenofob, concentrat asupra ideii că ţara a fost vândută străinilor, principalii duşmani fiind evreii. Participarea Jobbik la alegerile parlamentare din 2006, împreună cu partidul de extremă dreapta MIÉP, s-a soldat cu un eşec.
Scrutinul de atunci a dus la dispariţia de pe scena politică a MIÉP, dar ideologia, lozincile şi electoratul au fost preluate de Jobbik.
Garda Ungară, „braţul“ armat
Ideea preşedintelui Jobbik, Gabor Vona, de a înfiinţa Garda Ungară şi de a crea în subsidiar o formaţiune paramilitară cu uniforme ce amintesc de cele ale fasciştilor unguri din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, „pentru a asigura ordinea“, a dus la creşterea neaşteptată a popularităţii partidului. Motivul: în centrul activităţii Gărzii au fost plasate comunităţile de rromi.
Sub lozinca aşa-zisei „crim
