Gheorghe Florescu, gestionar în anii comunismului şi autor al cărţii-eveniment „Confesiunile unui cafegiu“, promite noi dezvăluiri din tenebrele comerţului socialist, controlat de poliţia secretă. Nu am avut curaj să-i propunem „Regelui cafelei“ să ne întâlnim la o cafenea.

Ne-am gândit că riscul este prea mare, după ce am citit în cartea sa atâtea poveşti despre „sublima cafea Avedis“, al cărei secret de selectare şi prăjire îl deţine de la unul dintre ultimii cafegii armeni din România, Avedis Carabelaian.

Aşa că l-am lăsat pe Gheorghe Florescu să aleagă locul întâlnirii. Ne-a invitat într-o viitoare cafenea, care stă să se deschidă la subsolul unei vechi case boiereşti din centrul oraşului.

A vorbit cu patronul şi angajaţii de acolo ne vor pregăti o cafea adusă de el, ne asigură. Imediat ce ajungem, scoate dintr-o sacoşă un pachet învelit în folie de plastic. Nu se poate vedea ce e înăuntru, dar un miros ameţitor de cafea proaspăt râşnită inundă încăperea. Din păcate, fata de la bar ne spune că nu poate face cafea la ibric.

„Nu-i nimic“, spune Gheorghe Florescu. „Am aici şi cafea pentru filtru“. Şi scoate din sacoşă un alt pachet, care provoacă încă un val parfumat. După puţin timp, apare un băiat, probabil şef, care ne spune că nici filtrul nu poate fi folosit. „Dar am vorbit cu patronul ...“, îşi încearcă ultima şansă Gheorghe Florescu. Zadarnic. Vom vorbi cu „Regele cafelei“ în faţa unor ceşti cu ceai. Prilej să prevadă, cu glas tare, falimentul locului. Şi să conchidă: „Ceaiul.... e ceai“.

Gheorghe Florescu a fost în anii comunismului gestionarul unui magazin de cafea şi coloniale din centrul Bucureştiului. Unul dintre acele mici magazine cu maşină de prăjit proprie, pe care Gheorghe Florescu o cumpărase de la cafegiul armean Avedis Carabelaian, atunci când acesta, la o vârstă înaintată, a d