Am ajuns departe cu ipocrizia şi demagogia. Una spunem, alta gândim şi cu totul altceva facem. Asta se vede când observi cum se mişcă în spaţiul public bravii politicieni. Că sunt la înghesuială, asta e clar. Că au o uriaşă problemă de credibilitate e şi mai clar. Se vede de la o poştă. Sunt cu gândul la paralele din buzunarul propriu. Soarta celor care îi votează nu îi preocupă. Sunt hotărâţi să se îmbogăţească, dacă au făcut ceva avere, să şi-o mărească în timp scurt, că mâine nu se ştie. Vine unul şi te demite, te trimite la plimbare sau - Doamne fereşte - te dă pe mâna Parchetului să te cerceteze. Şi atunci trebuie să ai destui „firfirici“, vorba lui Mircea Dinescu, puşi deoparte, ca să ai de unde împărţi în toate părţile. La poliţie, procuror, avocaţi, garda financiară etc. Dacă ai de cheltuit, poţi spera să scapi. De exemplu: dacă ai furat zece milioane, opt le dai, rămâi cu două şi tot om bogat te numeşti, în afara grijilor materiale, băiat de băieţi. Te retragi frumos în Spania pe Costa del Sol sau în Florida. Stai întins la plajă cu gagicele, sorbi fresh de portocale, joci table şi vorbeşti pe telefonul mobil în ţară cu fraierii. Trai, neneacă, pe banii babachii!
Cam multe averi s-au făcut în aceşti ani. Banii au trecut printre degetele domnilor din parlamentele şi guvernele succesive. Viloaiele, conturile babane, copiii în străinătăţuri au devenit molipsitoare printre deputaţi, miniştri, senatori, dar şi printre primari, consilieri şi anturajele lor. E la modă să pasezi tot felul de foloase necuvenite nevestelor, ginerilor, nepoatelor, verişorilor şi fraţilor. Asta, ca să nu mai fie la vedere, sub ochii presei mult prea iscoditoare. Vorba lui Băsescu, clasic în viaţă, ziariştii au ajuns mai răi ca securiştii. Sigur, prezidentul era iritat de insistenţa cu care era chestionat cu privire la suportera fiicei sale, ajunsă, nu se ştie cum şi pe ce bani, eur
