Sunt inca dispus a crede ca Traian Basescu este realmente ingrijorat de clivajul dintre partide si societate – care tinde sa devina o veritabila prapastie din cauza caracterului nereprezentativ al formatiunilor politice. Daca recentele declaratii ale presedintelui nu s-au dorit doar simple gimmick-uri preelectorale, atunci cei responsabili de viitorul PDL vor trebui sa analizeze neintarziat, riguros si nesentimental starea de fapt a partidului. Depinde, pana la urma, in mare masura de Emil Boc daca istoria va judeca formatiunea pe care o conduce drept una cameleonica, ale carei trasaturi venale le-au surclasat pe cele virtuoase sau nu. Avand in vedere ca prim-ministrul nu este doar un simplu practician al politicii, ci o persoana care a predat ani buni stiinte politice, stau si ma intreb daca domnia sa chiar crede ca parasutarea unor ministri in judetele slab performante din punct de vedere al prizei partidului ajunge pentru a rezolva problema?!

In ultimele saptamani, partidul s-a remarcat exclusiv prin personaje de-a dreptul nocive pentru imaginea PDL. Deputatul gorjean Nicolae Stan il proslavea, cu putine zile in urma, pe defunctul Nicolae Ceausescu chiar in paginile acestui cotidian, istorisindu-si detaliat cariera din administratia publica demarata, cu aproape patru decenii in urma, ca sef de CAP. Cu o franchete dezarmanta, Stan a dat de inteles ca PDL reprezinta pentru el doar o barca de salvare pe care o va parasi negresit in momentul in care va considera ca a atins limanul. Vazandu-se cu sacii in caruta, respectiv in Parlament, banuiesc ca acel moment a sosit de-acum, drept care omul a si votat conform adevaratelor sale instincte politice – anume impotriva ridicarii imunitatii lui Adrian Nastase in dosarul "Zambaccian 1". Cel din urma are, desigur, obrazul suficient de gros pentru a accepta fara probleme bezelele retorice ale traseistilor polit