Datoriile totale ale gospodăriilor au ajuns să depăşească fondul total de salarii nete primite de angajaţii din România şi 60% din veniturile băneşti totale declarate. Studiul recent finalizat de cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române cu privire la „Gestiunea deficitelor în condiţiile integrării şi globalizării pieţelor” prezintă o realitate pe care toţi o cunoaştem: îndatorarea tot mai mare a populaţie
Datoriile totale ale gospodăriilor au ajuns să depăşească fondul total de salarii nete primite de angajaţii din România şi 60% din veniturile băneşti totale declarate.
Studiul recent finalizat de cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române cu privire la „Gestiunea deficitelor în condiţiile integrării şi globalizării pieţelor” prezintă o realitate pe care toţi o cunoaştem: îndatorarea tot mai mare a populaţiei. Analiza efectuată de INCE încearcă să explice resorturile care au făcut din România o piaţă profitabilă pentru băncile care acordă împrumuturi, şi nu numai.
„În mod tradiţional, poporul român nu este ataşat dezvoltării prin deficite şi, respectiv, credite. Aproape niciodată în istorie nu şi-au construit bănci proprii. În timpurile moderne, sentimentele de respingere a datoriilor au fost întreţinute şi prin efortul din anii ’80 pentru achitarea datoriei externe.” Scurta introducere istorică făcută de autorii studiului, Constantin Ciutacu şi Luminiţa Chivu, este un argument pentru a explica de ce, în prezent, peste 90% din capitalul bancar din România este reprezentat de bănci străine. „După 1990, în discursul politic şi, uneori, chiar şi în cel pretins ştiinţific, şi-au făcut prezenţa concepţii care încearcă să cultive, şi chiar să elogieze, avantajele îndatorării pentru stimularea creşterii economice.”
Astfel de argumente au contribuit la c
