Marian-Cozma Constantin face parte din vechea generaţie de comercianţi. Îşi iubeşte meseria aleasă şi spune că în comerţ corectitudinea trebuie să primeze. Constantin lucrează în comerţ din anul 1970, adică de aproape patru decenii. Îşi aduce aminte că pe când era adolescent îşi dorea să meargă în Bucureşti, la fizică atomică, căci era bun la matematică, dar l-a influenţat un prieten în direcţia comerţului, vecin cu el, al cărui tată era ospătar.

”Eu sunt împăratul, dumneata proletarul”

„Am hotărât, eu şi prietenul meu, să mergem la şcoala de ospătari. Eu n-am intrat din prima, pentru că am fost prea fălos. Am picat la română, la examenul oral. Îmi căzuse Împărat şi proletar, de Eminescu, iar eu i-am spus profesorului examinator că eu sunt împăratul şi el proletarul. Mi-a zis mulţumesc şi mi-a dat nota 1”, a povestit cu umor Costică, aşa cum îi spun amicii. A doua oara n-a mai fost „fălos”. A intrat cu o medie de peste 9.00.

A lucrat ca ospătar doar şase ani. Meseriaşii  în ale comerţului l-au mirosit că are stofă şi l-au promovat şef de unitate la un restaurant din Zlatna. N-a stat mult acolo, era grea naveta. S-a întors în Alba Iulia doi ani mai târziu, tot în comerţ, a preluat un chioşc alimentar în incinta liceului militar. „N-a fost rău deloc. Luam salariul tot patru sute la sută. În cinci luni mi-am cumpărat Dacie”, a spus Constantin. Ulterior a intrat şi mai adânc în sistemul alimentar, a preluat o unitate de gen în cartierul Ampoi. Aici l-a prins Revoluţia.

După 1990 a intrat în afaceri

Imediat după 1990, ideea unei afaceri proprii a căpătat contur, dar nu s-a materializat imediat. Patru ani a fost şef de popotă, la poliţia locală. În tot acest interval de timp a stat, însă, mereu cu gândul la o iniţiativă privată. Prilejul nu a întîrziat să apară: s-a dat undă verde privatizării unităţilor co