Stabilizarea situaţiei economice din Europa de Est a permis Fondului Monetar Internaţional (FMI) să înăsprească cerinţele privind reducerea cheltuielilor faţă de statele din regiune, după ce în prima parte a crizei a adoptat o politică mai permisivă, potrivit unei analize Reuters.
Pentru a evita o prăbuşire a economiei regionale, FMI s-a concentrat în primă fază pe asigurarea sprijinului pentru ţările aflate în pragul falimentului, precum Ungaria sau Letonia.
Odată cu stabilizarea pieţelor şi reducerea riscului unei destabilizări a economiei regionale, Fondul a adoptat o politică individuală pentru fiecare stat. Astfel, instituţia ar putea bloca tranşele din acordurile cu Serbia şi Letonia, însă ar putea aştepta încheierea alegerilor prezeidenţiale în luna ianuarie în cazul Ucrainei.
Fondul a permis Ungariei şi Letoniei să depăşească ţintele de deficit bugetar stabilite prin acord, însă odată cu diminuarea impactului crizei şi reluarea creditării, instituţia a cerut stabilizarea finanţelor.
Turcia ar putea renunţa la un acord cu FMI
Turcia, care nu se confruntă cu o criză fiscală sau de finanţare seriosă, ar putea renunţa la intenţia de a încheia un acord cu FMI, dacă procesul de îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale continuă, consideră specialiştii.
România are cu Fondul Monetar Internaţional un acord stand-by pe doi ani, de 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde de euro.
