Din zona primei gări a Capitalei, botezată după mitropolitul Filaret al II-lea, încă mai pleacă călători spre mai multe părţi ale ţării, dar şi spre Europa. Vagoanele fără culoar, tapiţate cu lemn de mahon, au fost înlocuite cu autocare mari, ce străbat sute de kilometri zilnic.

1 /. Odată cu ele, a dispărut şi mulţimea ce anima gara- boieri îmbrăcaţi în costume din ţesături fine şi ţărani care călătoreau la clasa a doua cu tot cu orătăniile lor şi cu paporniţele voluminoase.

31 octombrie 1869. Primul tren, format din locomotiva Mihai Bravu şi trei vagoane cu 90 de călători, a plecat de la peronul gării din strada Cuţitul de Argint la ora 10.45 şi a sosit la Giurgiu la ora 12.30, după o oprire la Comana. Tot atunci, a plecat şi al doilea tren Dunărea, condus de românul Nicolae Tănase, socotit primul român mecanic de locomotivă. 12 noiembrie. "La sosirea în Capitală, familiei princiare i se face o primire triumfala. La Giurgiu, autorităţile îi dăruiseră Principesei Elisabeta o diademă. La intrarea trenului în gara Filaret, se trag 100 de salve de tun. Mihail Kogălniceanu, ministrul de interne, şi Gh. Cantacuzino-Nababul, primarul Capitalei, îi întâmpină cu pâine şi sare. Doamna Cantacuzino, soţia primarului Capitalei, şi o delegaţie de doamne, ii oferă prinţesei Elisabeta un mare buchet de flori, într-un port-buchet de aur, împodobit cu pietre scumpe.

Plecarea din gară se face în bubuitul tunurilor şi în dangătul clopotelor bisericii. Perechea princiară se deplasează la Mitropolie, unde se desfăşoară o slujbă religioasă, oficiată de mitropolitul Nifon, mitropolitul Moldovei şi toţi episcopii. Sub un baldachin, Carol I şi principesa Elisabeta semnează un document comemorativ al căsătoriei lor, iar primarul le înscrie numele în registrul stării civile din Bucureşti. 50 de perechi de logodnici, aduşi din toate judeţele ţării, sunt că