Efectele crizei se fac resimţite atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel micro, românii tăind de pe listă aproape tot, susţin analiştii economici. Primele lucruri la care s-a renunţat sunt cele din import legate de amenajarea locuinţei. Au fost tăiate, de asemenea, de pe listă, electrocasnicele, dar şi lucrurile mai mărunte, comerţul cu amănuntul fiind afectat în mod vizibil, afirmă analiştii. „După părerea mea, suntem într-o corecţie excesivă a deficitului d

Efectele crizei se fac resimţite atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel micro, românii tăind de pe listă aproape tot, susţin analiştii economici. Primele lucruri la care s-a renunţat sunt cele din import legate de amenajarea locuinţei. Au fost tăiate, de asemenea, de pe listă, electrocasnicele, dar şi lucrurile mai mărunte, comerţul cu amănuntul fiind afectat în mod vizibil, afirmă analiştii.

„După părerea mea, suntem într-o corecţie excesivă a deficitului de cont curent. Dacă e adevărat ce spun colegii din Banca Naţională, că se duce la finele anului la 5-6% din PIB, înseamnă că sectorul privat s-a corectat de la 8% la 0%”, a afirmat Isărescu. El a explicat că e greu de cuantificat cât reprezintă necesitatea de ajustare, cât provine din efectele crizei şi cât reprezintă comportamente influenţate de exacerbarea analizelor privind evoluţiile economiei.

Isărescu este de acord că o ţară emergentă precum România, aflată în proces de convergenţă, are nevoie de deficit extern, dar, spune el, trebuie avute în vedere cifrele. „O corecţie de 1% din PIB, dacă n-ai creştere economică, înseamnă de fapt să afectezi nivelul de trai”, a explicat oficialul BNR. El a continuat cu exemplele, arătând că o scădere a deficitului extern cu 6% putea să anuleze creşterea economică, care nu s-ar fi regăsit în „buzunarele oamenilor”. „Dacă ai o corecţie de 10% poate fi foarte dramatic”, a avertizat Isăres