„Weekend cu mama", produs de MediaPro Pictures, nu este numai marele cîştigător al Trofeului „Marea Neagră” pentru cel mai bun lungmetraj de ficţiune al celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Producătorilor de Film Independenţi (IPIFF), ci şi revenirea regizorului Stere Gulea, după o absenţă de 13 ani. Înseamnă pentru cineast provocarea de a se redescoperi pe sine şi stilul său cinematografic, cu un subiect cît se poate de actual. Societatea în tranziţie şi toate provocările sale constituie subiecte bogate de inspiraţie pentru tînăra generaţie de regizori, dar pentru a sesiza întreg contextul era necesară şi viziunea unor cineaşti care au trăit şi realitatea vechiului sistem. Sînt abordări sensibil diferite în filmele acestora, indiferent de individualitatea fiecăruia. Dacă se conturează deruta şi confuzia societăţii civile şi a mecanismelor sale în filmele regizorilor vîrstnici, pentru mai tinerele generaţii se creionează o normalitate haotică, anacronică. Poate tocmai aceste contradicţii şi diferenţe în decodarea filmelor lipseau cinematografiei româneşti, văduvită din 1989 încoace de majoritatea publicului său. Odată cu revenirea unor cineaşti importanţi, precum Nicolae Mărgineanu, Stere Gulea şi Mircea Daneliuc, peisajul celei de-a şaptea arte româneşti se normalizează. Ultima producţie prezentată în cadrul Galei Filmului Românesc la IPIFF a fost chiar „Weekend cu mama", căruia juriul i-a acordat Marele Premiu. Abandonul familial, lipsa atenţiei şi afecţiunii, lipsa înţelegerii dintre părinţi şi copii se ţes vizual şi narativ în intriga acestui lungmetraj. Societatea românească pune accentul pe realizarea materială şi satisfacerea unor nevoi gregare, fără să reflecteze asupra relaţiilor interumane, asupra devenirii spirituale. Aceste aspecte şi-au pierdut importanţa în ochii multora, dar încet şi sigur, îşi recapătă importanţa, pe măs