Radu Berceanu a intrat cu barda in salariile de la avioane, de zece ori mai mari decat venitul unei familii de dascali. Emil Boc vrea sa reteze hemoragia catre bugetari, impune reducerea schemelor de personal din ministere si injumatateste numarul agentiilor guvernamentale.
Oriunde te uiti, actiunea-cheie este "a tunde", pentru evitarea vriei economice. In Romania de stat, insa, unde 7.000 de angajati de la CFR Marfa intra in somaj tehnic, mai exista o planeta. Acolo traiesc boiereste niste lefegii ale caror obisnuinte pecuniare n-au legatura cu criza: parlamentarii. Asemanare: si la trenuri, si la parlament exista prea multi. Deosebire: cei de la trenuri sunt prea multi.
Doar ca primii se simt sarutati de Dumnezeu pe crestet, deoarece pot sa-si decida soarta. Si cum sa nu o faca? Dupa ce si-au asigurat trei luni de vacanta, in care nu sunt obligati sa aiba activitate in teritoriu, pentru ca nu poseda darul ubicuitatii (nu poti sa stai de vorba cu nenorocitii in timp ce faci scufundari), au avut grija sa-si traga un trai exclusiv din bani publici. Nu la limita mizeriei, ci a nesimtiri.
Apoi s-au facut membri in comisii de prietenie cu tari pe care nici nu le gasesc pe harta, dar au plaje si spa-uri demne de Dubai. Cand nu sunt chiar acolo. Unde trebuie sa ajunga, fireste, si sa cumpere pliante de cateva mii de euro.
S-au gandit, in acelasi timp, ca nu se pot intoarce din campiile insorite pe strada, doar nu sunt aurolaci. Deci stau la hotel de lux cheltuind 5 milioane de euro pe an, cand cu banii astia se putea construi demult un habitat cu dedicatie. Investitie care s-ar fi amortizat in doi ani, spun specialistii.
Dupa care, constienti ca starea de senator sau deputat nu tine o vesnicie, au lucrat la chestiune si si-au votat pensii speciale. Iar zbaterea in materie nu s-a terminat: au amanat din nou dezbate
