Înainte de a ne părăsi, omul de cultură parizian Alain Paruit şi-a legat numele de o restituire neaşteptată. El a corectat şi revizuit traducerea franceză dintr-un text inedit de E.M. Cioran, intitulat De la France (L’Herne, Paris, 2009, colecţia „Carnets“, 96 p.). S-ar fi zis că, după contrazicerea legendarei zgîrcenii la vorbă a gînditorului de la mansardă, prin apariţia abundentelor notaţii – publicate postum – din Caiete nu mai pot surveni schimbări în receptarea acestui autor atît de conturat în atitudinile lui. Şi totuşi, Despre Franţa are surprize pentru cititorul cît de cît introdus în tainele biografiei civic-intelectuale a lui Cioran. După cum precizează Alain Paruit, textul a fost scris în Hexagon, în plin război. Cu creionul, autorul a notat, la sfîrşitul manuscrisului său inedit, anul 1941. Au trecut abia cinci ani de la apariţia Schimbării la faţă a României (1936), în care tînărul de numai 24 de ani se declara un entuziast al viselor imperialiste, un partizan al soluţiilor totalitare şi îi admira – simultan – pe Hitler şi pe Stalin. Nici acum reflecţia de tip fichtean şi spenglerian nu l-a părăsit încă, de vreme ce, stabilit în capitala de pe Sena, găseşte că o reflecţie referitoare la „ideea franceză“ ar fi un subiect potrivit pentru noul lui început. S-au produs însă, între timp, cîteva schimbări de context şi au survenit şi unele decantări de natură personală. În România, Garda de Fier a fost decapitată, ajungînd să fie înlocuită cu dictatura militaristă şi nu mai puţin orientată către extremismul de dreapta al mareşalului Ion Antonescu. Pe plan european, situaţia de neagresiune dintre Hitler şi Stalin – parafată în august 1939, prin Pactul Ribbentrop-Molotov –, al cărei spirit se regăsea, într-un anume sens, profeţit de Schimbarea la faţă a României, lăsa loc competiţiei între cele două mari puteri agresive. La 22 iunie 1941, Germania hitle