Tot ce putea fi mai bun inainte de 1989 era o paine alba, pufoasa si, eventual, calda. Tot ceea ce putea fi mai rau era o paine neagra, de secara/graham, de care lumea era satula pana peste cap.
Tot ceea ce poate fi mai rau, pentru sanatatea omului capitalist din anii 2000, e o franzela pufoasa. Aceasta se transforma intr-o adevarata bomba daca, Doamne pazeste!, mai e si calda. Tot ceea ce poate fi mai bun pentru romanul capitalist postrevolutionar e o paine neagra, de secara/graham, pentru care lumea se bate la magazin.
In epoca odioasa, oamenii erau gata sa se calce in picioare pentru un litru de lapte cu grasime, de la tarani. Laptele de la ICIL era prelucrat si nu avea deloc grasime. Comunistii erau injurati pentru ca scoteau totul din el. Mai cumpara cineva astazi lapte cu mai mult de 1,5% grasime? Nu, pentru ca face rau sanatatii. Romanii consuma cu cea mai mare placere laptele cel mai slab si cel mai putin gustos, atunci cand nu prefera chiar laptele de soia.
Carnea cea mai buna (si rara) era cea de porc, pe care o obtineai pe sub mana, de la abator, sau de la o ruda cu casa si curte la tara. Lumea se batea pe sorici si pe jumari si era, in schimb, satula de carnea de pui si de pestele oceanic, din alimentara. Mai nimeni nu se uita acum la carnea de porc. Puiul si pestele, insa, da! Acestea sunt alimente usoare cu care se traieste bine.
Unul dintre motivele pentru care Ceausescu era injurat cel mai tare era faptul ca taia curentul oamenilor. Acum, intraga Romanie stinge, benevol, lumina de Ziua Pamantului. Stam pe intuneric si ne simtim ecologisti. Mai mult, ni se recomanda sa facem, pe cat posibil, economie de energie electrica, sa tinem aprinse cat mai putine becuri, sa punem in functiune cat mai putine electrocasnice. Nimic nu ni se pare mai firesc.
Regimul comunist era odios pentru ca ne limita anumite
