Dalia Sofer Septembrie în Shiraz Traducere de Ioana Văcărescu Editura Leda, Bucureşti, 2008, 400 p. Septembrie în Shiraz este romanul de debut al Daliei Sofer, fiind distins cu Whiting Writers’Award, în 2007, şi nominalizat la Orange Prize în 2008. Un roman viu, şfichiuitor, care descrie cruzimea umană punînd la încercare forţa de a rezista în faţa torturii şi a morţii. A fost tradus şi publicat în 12 ţări, printre care se numără Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Olanda, Israel, Portugalia, Brazilia şi Turcia: aşadar, o diversitate lingvistică ia cunoştinţă de existenţa acestei voci narative. Dalia Sofer s-a născut în Iran, iar la vîrsta de 10 ani a fugit împreună cu familia sa în Statele Unite. Părăsirea locurilor familiare pentru aflarea unui „mai bine“ – în momentul în care cunoşti Răul – este cea mai bună soluţie. Istorie personală, tradiţie, avere, amintiri, rude, prieteni, toate acestea sînt, rînd pe rînd, întinate de violenţa unui regim politic şi a unei revoluţii aflate într-un continuu proces de definire. Cruzimea ia locul cinstei şi suferinţa este validată de setea de răzbunare şi de răsturnarea ierarhiilor. Revoluţia politică din Iran este principala premisă a cărţii. În jurul ei se brodează acţiunea. În afara limbajului, volumul nu face decît radiografia in sepia a unor vremuri de temut, unde oamenii cad pradă unor închipuiri ale regimului politic. Într-o asemenea carte, nu căutăm adevărul. Nici măcar esteticul nu este singura clauză a citirii unui astfel de text. Dincolo de traumele colective, de suferinţele în bloc sau de „necesitatea“ expierii unor păcate venale, sursele răului subzistă. Dalia Sofer scrie lucid despre acest fel de rău, pentru a-l deposeda de sens. Cunoscîndu-l, putem înţelege şi disocia. Doi bărbaţi înarmaţi intră în biroul unui om obişnuit din Teheran, într-o zi ca oricare alta: dintr-o dată, viaţa capătă alte contururi