Luni, site-ul lui New England Journal of Medicine a publicat în premieră o anchetă realizată de medicii mexicani şi americani având ca temă cazurile grave şi decesele provocate de noul virus H1N1, descoperit în aprilie anul acesta în Mexic şi care face deja înconjurul lumii. Din toamnă, Franţa ar putea avea aproximativ 50% din populaţie afectată de gripă. Virusul devine mai tare ca medicamentele.
Ancheta a vizat peste 2.150 de pacienţi cu pneumonie severă şi 100 de decese. Rezultatele anchetei demonstrează că formele cele mai severe de boală sunt, în principal, diagnosticate la persoane sub 60 de ani, în timp ce vârstnicii, de regulă cei mai afectaţi de gripă, sunt mai bine protejaţi. Specialiştii spun că tocmai infecţiile gripale, făcute în mod obişnuit de-a lungul vieţii, sunt de natură să-i pună acum la adăpost pe vârstnici de noul virus gripal.
Acest aspect este important, pentru că el va fi un bun argument în convingerea autorităţilor că persoanele sub 60 de ani trebuie vaccinate cu prioritate imediat după intrarea în circulaţie a vaccinului. O a doua anchetă, postată pe site-ul New England Journal of Medicine, confirmă la scară mai mică faptul că formele grave sunt limitate, rata de deces este evaluată la doi-trei la o mie de bolnavi şi în marea majoritate a cazurilor sunt persoane contaminate care prezintă tulburări benigne şi tranzitorii. Care este explicaţia complicaţiilor severe şi a deceselor?
Sunt provocate de o adăugare a unei noi infecţii de natură bacteriană sau de efectul patogen al virusului? Pentru majoritatea pacienţilor incluşi în anchetă, problemele pulmonare sunt legate direct de acţiunea virusului gripal, susţin autorii. Durata incubaţiei virusului este între două şi şapte zile, iar simptomele constante sunt febra şi tusea, iar între 10% şi 50% dintre pacienţi prezintă tulburări digestive.
@
