Grupurile sanitare de la noi sunt insalubre sau inexistente, astfel că vizitatorii sunt siliţi să meargă în tufişuri ori să se abţină. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu
Toaletele publice sunt adevărate sperietori pentru turiştii care se aventurează prin România. Asta pentru că sunt insalubre, degajă nişte mirosuri insuportabile şi nu au săpun sau hârtie igienică. Operatorii avertizează că acest aspect creează un mare disconfort vizitatorilor, care se întorc acasă cu o imagine foarte proastă despre ţara noastră. Sociologii susţin că toaletele sunt emblematice pentru civilizaţia unui popor.
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a identificat peste 100 de regiuni turistice unde nu e indicat să ai nevoie la toaletă.
WC pe maidan, în centrul Capitalei
Centrul Bucureştiului este unul dintre locurile în care turistul ar trebui să nu aibă nevoi fiziologice. La intersecţia bd. Carol I cu str. Paleologu - zona Calea Moşilor, de exemplu, „un maidan peste care au pus stăpânire găştile de cartier este locul unde se ştie că se depozitează toate gunoaiele cartierului şi... avem WC în aer liber, la roata maşinii”, se arată în lista ANAT.
La Palatul Parlamentului, vizitatorii trebuie să aştepte să intre în muzeu ca să poată găsi o toaletă, în timp ce în Piaţa Revoluţiei, Piaţa Constituţiei sau Academia Română, toaletele lipsesc cu desăvârşire.
Mânăstirile şi scândura găurită
La mănăstirile din Bucovina se găsesc fie toalete în fundul curţii, fie se apelează la restaurantele din zonă. Sunt câteva lăcaşe unde au fost construite grupuri sanitare prin proiecte PHARE.
În Maramureş, definiţia toaletei este „insalubră, acoperită cu o scândură găurită”, iar în Galaţi şi Gorj, grupurile sanitare sunt „în porumb”. Tot în tufişuri se rezolvă problemele şi în Braşov, Harghita sau în Delt
