Editand perfect frazele, Emil Boc ne-a anuntat ca Guvernul sau a pus in practica 28 din cele 32 de masuri anticriza decise la inceputul acestui an.
Ce succes! Ce reusita, mai ales intr-o perioada atat de dificila! Daca ne intoarcem in timp, relatarea lui Boc seamana leit cu raportarile pline de avant muncitoresc dinainte de '89, cand sefii de CAP afirmau cu mandrie cum si-au depasit planurile cu peste 150%.
In prezent, criza fiind, Emil Boc a reusit o raportare de doar 90% a sarcinilor de serviciu. Dar sa nu sarim la gatul Executivului doar pentru atata lucru.
Totusi, se simte cineva sfidat de raportarea lui Boc si de un calcul rece si gol, contabilicesc, al performantei cabinetului sau? Simte cineva ca actualul Guvern incerca sa ne prosteasca in cel mai obraznic mod si sa ne vrajeasca cu niste realizari care nu trec niciun milimetru dincolo de hartiile lor?
Emil Boc se comporta de ca si cum ar trebui sa fie evident pentru noi ca am scapat de criza si mai avem putin de lucrat, pe ici pe colo, la detalii. Nu asta vrea sa ne transmita atunci cand ne povesteste cum, eroic, colegii sai au indeplinit 28 din cele 32 de masuri anticriza? Mai are doar cateva masuri de luat, pentru ca apoi veselul Boc sa editaze rapid in cateva fraze anuntul ca Romania a iesit cu totul din criza si se indreapta spre noile culmi ale capitalismului.
Sa presupunem ca noi suntem cei mai ingaduitori si creduli oameni si inghitim raportul lui Boc. Sa ne facem ca nu vedem ca nici macar jumatate dintre masurile anticriza ale lui Boc nu au fost puse, de fapt, in practica.
Sa ne prefacem ca intr-adevar banii de la investitii nu s-au dus catre salarii, sa ne prefacem ca nu stim ca au crescut si mai mult cheltuilile bugetare in comparatie cu anul trecut, sa ne prefacem ca nu am auzit de privilegiile pe care politicienii si le-au past
