» Multi dintre profesorii supraveghetori de la examenul de bac din acest an pleaca din scoli cu buzunarele pline. Sau, dupa caz, sutienele.

» Cu circa 400 de lei pe proba, onoarea multor cadre didactie poate fi cumparata de elevii de liceu.

» Spagile sunt incurajate de presedintii de comisii, iar verificarile inspectorilor scolari sunt sortite din start esecului.

In scolile constantene unde se sustine examenul de bacalaureat, spaga pare sa fie un fenomen generalizat. Metoda prin care actioneaza elevii nu este deloc inovatoare, ci are la baza binecunoscutul plic. Cheta a fost adunata de comitetele de parinti cu mult inainte de examen. Circa 500 de lei pe cap de elev. Candidatii stiu cati bani sa aduca, iar suma difera in functie de zonele orasului, dar nu foarte mult. Odata ajunsi in clasa, unul dintre elevi are rolul de a prezenta oferta cadrelor didactice. In majoritatea cazurilor, este desemnata o fata. "V-am pregatit o mica atentie", spune ea, iar profesorii se mira si, unii, se indigneaza de fatada.

Plicul dispare insa aproape instantaneu in buzunarele cadrelor didactice. Acolo unde nu exista buzunare, banii sunt indesati care pe unde apuca, de exemplu in sutiene si in chiloti. Cine sa controleze acolo? Daca cineva refuza, replica urmatoare il descurajeaza: "Au luat toti". Nici la urmatorul refuz, elevii nu refuza, ci dau dovada ca au asimilat mult mai bine decat era normal mecanismele spagii. Pentru profesorii mai fricosi, exista o solutie de compromis: plicul este lasat undeva in clasa, ascuns sub un dulap, de pilda. In acest fel se respecta proverbul romanesc: "Nici usturoi n-am mancat, nici gura nu-mi miroase". "Prada" este ridicata dupa plecarea elevilor.

"Nebuna aia nu vrea sa ia"

Persoana desemnata sa ia spaga nu renunta nici atunci cand i se spune ca tentativele de mituire sunt pedepsite cu inch