Dascălul hunedorean însoţeşte de peste 35 de ani elevii în tabere şcolare. În vara lui 1990 a fost prima dată când a intrat în luxoasa bază de agrement a UTC-ului de la Eforie Sud Nota distinctivă a carierei de dascăl a Elizei Lascu este statutul său de „însoţitor” al copiilor în taberele şcolare de pe tot teritoriul ţării. De 35 de ani, Eliza Lascu a folosit pe post de „agenţie de turism” oferta taberelor pentru  elevi.

„Soţul meu a lucrat în turism. Era permanent plecat în ţară. Ca să nu stau acasă singură, toate vacanţele mele începând din 1974 le-am petrecut în tabere şcolare”, a spus învăţătoarea.  Sunt doar două locuri în ţară unde nu a ajuns: în Delta Dunării şi pe Transfăgărăşan.  În rest, nu există tabără şcolară în ţară unde hunedoreanca să nu fi însoţit elevii.

Ciobul din fasole

Eliza Lascu spune că diferenţele între condiţiile existente în taberele şcolare s-au schimbat notabil în bine în ultimii 10 ani. „Am avut şi experienţe dintre cele mai neplăcute înainte de 1989. Într-un an, la Năvodari, un copil vine la mine cu tava cu mâncare şi-mi arată ceva în ea. În garnitura de fasole se lăfăia un ciob de sticlă provenit probabil de la un borcan spart. Altădată,  o fetiţă s-a plâns că după prima noapte pijamaua ei miroase urât. Cauza am aflat-o imediat. Salteaua patului în care dormea fetiţa era murdară”, şi-a amintit Eliza Lascu.

S-au lăfăit în lux

Hunedoreanca a  avut şansa în 1990 să prindă şi o tabără de „cinci stele” la „Pescăruşul”, care până în 1989 fusese baza de agrement a Uniunii Tineretului Comunist (UTC) de la  Eforie Sud. „Nicu Ceauşescu se întâlnea acolo cu mai marii UTC-ului. Ce să vă spun ? La gradul de civilizaţie de atunci, ni s-a părut că suntem în paradis. Paturi super-confortabile, mobilier impecabil, fotolii de piele în care te scufundai, cantina curată, plaja la doi paşi. A fost prima