Indiferent de numarul anilor care s-au scurs de la nunta, sociologii spun ca orice casnicie poate fi incadrata intr-un anumit tipar, in functie de stilul relatiei dintre cei doi soti si de piesa centrala care sta la baza acestui "mecanism".

Uneori in centrul atentiei se afla copiii, alteori cariera. Iata care sunt principalele tipuri de mariaj in opinia scriitoarei americane Judith Wallerstein, autoarea volumului "The Good Marriage: How and Why Love Lasts".

Tipul traditional

Intr-un mariaj traditional sotul este cel care aduce bani in casa in timp ce sotia se ocupa de treburile casnice si de cresterea copiilor.

Rolurile sunt foarte bine precizate pentru fiecare dintre cei doi soti, la fel ca si responsabilitatile. Barbatul trebuie sa fie in permanenta precupat de cresterea veniturilor si indeplinirea obligatiilor financiare ale familiei iar nevasta de celelalte aspecte, cum ar fi curatenia, mancarea, lectiile copiilor.

O caracteristica principala a acestui tip de familie este faptul ca pune pe primul plan copiii. De aici si cel mai mare dezavantaj: cei doi soti intra atat de mult in rolurile de parinti incat nu mai relationeaza unul cu celalalt ca si parteneri de viata.

Abia dupa ce copiii pleaca la casele lor constata, prea tarziu insa, ca toate puntile intre ei sunt rupte si ca nu mai au aproape nimic in comun.

Tipul camaraderesc

Acest stil de casnicie este adoptat in special de cuplurile tinere, moderne, formate in ultimele decenii, el reflectand foarte fidel transformarile petrecute in societate in aceasta perioada, odata cu emanciparea femeii.

Un astfel de mariaj se bazeaza pe prietenie si respect reciproc intre soti, care au drepturi si obligatii egale atat in fata societatii cat si a membrilor familiei. Atat sotul cat si sotia accepta sa isi imparta pe ran