Poveştile n-au timp să se sfîrşească,

Trec curcubeiele dintr-una-n alta,

Din prag de-argint în prag de aur sare-o broască

Purtînd grea coroniţă de smaralde sub înalta

Boltă prin care veşnic fluturii fac tumbe

Şi îngerii îşi puricesc la subsuoară

Aripile şi-apoi aţin prin ganguri sumbre

Calea fecioarelor şi-n taină le doboară

Şi le iubesc bezmetici, plini de pofte,

Pentru că ele nici să zică pîs

În stare nu-s, făcîndu-se de rîs,

Şi mai spunînd că totul doar un moft e.

Aşa că Dumnezeu vede şi iartă,

Sorbind din ceaşca lui cafeaua fiartă...

Poveştile n-au timp să se sfîrşească,

Trec curcubeiele dintr-una-n alta,

Din prag de-argint în prag de aur sare-o broască

Purtînd grea coroniţă de smaralde sub înalta

Boltă prin care veşnic fluturii fac tumbe

Şi îngerii îşi puricesc la subsuoară

Aripile şi-apoi aţin prin ganguri sumbre

Calea fecioarelor şi-n taină le doboară

Şi le iubesc bezmetici, plini de pofte,

Pentru că ele nici să zică pîs

În stare nu-s, făcîndu-se de rîs,

Şi mai spunînd că totul doar un moft e.

Aşa că Dumnezeu vede şi iartă,

Sorbind din ceaşca lui cafeaua fiartă...