La 40 de km nord de Constanţa, printre dealuri leneşe şi de-a lungul unui drum sinuos, se găseşte Săcele. La prima vedere e un sat dobrogean obişnuit, unde soarele pârleşte uliţele, iar timpul parcă stă în loc, fiecare zi pare egală şi identică cu cea de dinainte şi cu cele care vor urma. Munca e grea, oamenii abia găsesc umbra, iar cel mai bun produs de export al comunităţii nu este dat de agricultură sau de vreo industrie, ci derivă de la numele unui fotbalist n La 40 de km nord de Constanţa, printre dealuri leneşe şi de-a lungul unui drum sinuos, se găseşte Săcele. La prima vedere e un sat dobrogean obişnuit, unde soarele pârleşte uliţele, iar timpul parcă stă în loc, fiecare zi pare egală şi identică cu cea de dinainte şi cu cele care vor urma. Munca e grea, oamenii abia găsesc umbra, iar cel mai bun produs de export al comunităţii nu este dat de agricultură sau de vreo industrie, ci derivă de la numele unui fotbalist n
La 40 de km nord de Constanţa, printre dealuri leneşe şi de-a lungul unui drum sinuos, se găseşte Săcele. La prima vedere e un sat dobrogean obişnuit, unde soarele pârleşte uliţele, iar timpul parcă stă în loc, fiecare zi pare egală şi identică cu cea de dinainte şi cu cele care vor urma. Munca e grea, oamenii abia găsesc umbra, iar cel mai bun produs de export al comunităţii nu este dat de agricultură sau de vreo industrie, ci derivă de la numele unui fotbalist născut aici: Gică Hagi.
La marginea satului, pe coasta unui deal golaş, se găseşte o casă sărăcăcioasă, care nu iese prin nimic în evidenţă. Aici s-a născut, la 5 februari e 1965, pe un ger de crăpau pietrele, viitorul fotbalist Gică Hagi. Tot aici, pe coclaurile de la marginea satului, a început să joace fotbal, prima dată cu o vezică de porc, apoi cu o minge din păr de cal confecţionată de bunicul său.
Gică nu a uitat meleagurile unde a copilărit, chiar dacă s-