Este limpede ca Asia iese din criza economica internationala mai repede decat Europa, SUA sau oricare alta tara din lume. La fel de limpede este si ca centrul de gravitatie al lumii se muta dinspre SUA spre Asia.

Cu toate acestea, toata lumea este constienta ca acest continent (sau statele puternice care il compun) nu sunt inca pregatite sa-si preia rolul in cadrul "secolului asiatic" propovaduit de analisti.

Deocamdata, Asia nu poate asigura stabilitatea si siguranta lumii in felul in care a facut-o America timp de cateva decenii.

In ultimii cinci ani, China a facut progrese uimitoare, ajungand de la o cincime din PIB-ul mondial la o treime, iar India de la 6% la 16%, din acelasi Produs Intern Brut mondial, subliniaza The Guardian.

In acest moment, este imposibil sa-ti imaginezi orice fel de intelegere inetrnationala la care sa nu participe China, India sau Japonia. China in special s-a pozitionat in contrapartida la SUA in mai toate forumurile internationale majore, de la discutiile cu Coreea de Nord la G20 si problema schimbarii climatice.

Nou-dobandita relevanta a Asiei este plina de promisiuni pentru viitorul planetei. Daca consumul intern al Asiei creste, cresterea economica globala va depinde din ce in ce mai putin de consumul americanilor afectati de tot soiul de datorii. Ar fi o situatie benefica pentru toate economiile.

Mai mult, daca vreuna din noile puteri asiatice isi propune sa rezolve chestiunea Burmei sau Coreei de Nord, atunci aceste state ar demonstra ca o lume cu mai multi lideri puternici este mai sigura decat una cu o singura superputere.

Insa mostenirea "imperiului american" inseamna mult mai mult decat face in acest moment Asia- au fost sase decenii de impact pozitiv. America a jucat rolul crucial in nasterea Bancii Mondiale, Fondului Monetar International, ONU