„Să fie oare calculatoarele lumea de mâine? Şi dacă aşa va fi, atunci cum va arată această lume, altfel spus, ce fel de calculatoare o vor popula? În mod cert, nu unele universale; ele nu vor mai fi maşini care îşi vor impune propriile legi utilizatorilor, ci vor fi concepte pentru a răspunde unor necesităţi specifice, fiind practic implicate în orice activitate umană.
Cât de departe suntem acum de acea faimoasă afirmaţie profetică a lui Howard Aiken - creatorul primului calculator IBM, Mark1 - care datează din 1950: «Niciodată pe piaţa comercială nu vor fi vândute mai mult decât şase calculatoare!». Textul de mai sus este preluat dintr-un material apărut în almanahul Tehnium (1989) şi este semnat ing. Mihaela Gorodcov.
Cu titlul „Componente pentru calculatoarele de mâine", articolul se întinde pe nu mai puţin de opt pagini, fiind însoţit şi de câteva imagini tematice. Almanahul Tehnium, ca si almanahul Ştiinţă şi Tehnică, erau scoase de redacţia Ştiinţă şi Tehnică, răspunzătoare în primul rând pentru prestigioasa revistă lunară cu acelaşi nume. Printre membrii acestei redacţii s-a aflat în perioada 1985-1992 şi Mihaela Gorodcov, absolventă de Electronică şi Telecomunicaţii şi ulterior angajată la FEPER (Fabrica de Echipamente Periferice) de la Pipera.
Pentru cititorii publicaţiilor amintite, prezentarea lor nu mai necesită vorbe, dar pentru a face un scurt... „rezumat" pentru cei care nu le-au mai prins, să spunem doar că tirajul revistei lunare Ştiinţă şi Tehnică era de peste 300.000 de exemplare, ultimul număr pe 1989 fiind de 350.000 de exemplare.
„Fiecare redactor avea un corp de colaboratori care trebuia să fie agreaţi de conducerea redacţiei revistei respective. Noi aveam interesul să găsim nume cât mai importante, care să dea credibilitate, nume grele din domenii diferite:
