La 77 de ani, bătrânul din satul Boureni-Dolj lucrează potcoave. Face asta încă din clasa a şasea. Meseriaşul spune că se câştigă bani frumoşi din potcovărie.
Nea Mitu, cum îi spun vecinii, este cel mai vechi meşter de profil din zona de sud a Doljului. Crescătorii de cai din Bistreţ, Băileşti, Podari sau Bârca străbat zeci de kilometric ca să ajungă la poarta pensionarului din Boureni, cunoscut pentru destoinicia cu care realizează şi înfige potcoave animalelor.
Buşteanul l-a scutit de efort
Bătrânul recunoaşte că a devenit renumit printre săteni pentru măiestria şi răbdarea cu care îşi îndeplineşte activitatea, dar mărturiseşte că în copilărie această muncă devenise un chin. „Pentru că nu ajungeam la copita calului, trebuia să mă urc pe un buştean. Nu era uşor. Fiind subţirel, dacă unu’ năbădăios mă izbea cu piciorul, mă arunca direct pe streaşină. În plus, tata mă trezea cu noaptea-n cap ca să mă apuc de lucru, şi câteodată îmi venea să-mi iau câmpii de supărare“, ne vorbeşte nea Mitu. Când a mai crescut, şi-a dat seama însă că această meserie i se potriveşte ca o mănuşă. Nu a mai stat pe gânduri şi a renunţat la profesiile de dascăl sau preot, la care visase, pe când buchisea cărţile de la şcoală. Îşi mai aminteşte modul prin care tatăl său l-a convins să urmeze calea potcovăriei. „Mi-a garantat că o să câştig într-o zi cât un popă într-o lună“, adaugă meşterul. Prezicerile părintelui s-au adeverit în timp. Acum nea Mitică scoate un profit destul de mare de pe urma acestei îndeletniciri. Sunt zile când obţine 40 lei, dar suma ajunge deseori la 130 lei. Criza financiară nu l-a afectat sub nicio formă.
„Vasile mi-a spintecat sprânceana dreaptă“
Dumitru Glodeanu deţine un atelier pentru care mulţi l-ar invidia. Ne spune că nu-i lipseşte nicio sculă necesară unui meşter profesionist: foale, forjă, nicovală, ş
