Balcoane surpate, stâlpi căzuţi, clădiri zdruncinate din temelii. În orice moment, tavanul se poate prăbuşi. Antrenaţi ani buni pentru dezastrele reale ce se petrec pe glob, cei mai buni câini de salvare din lume încearcă să găsească, la Craiova, victimele ascunse sub dărâmături. În operaţiuni adevărate, îi paşte riscul de a nu mai ieşi vii de sub ruine.

Peste mormanul de ruine, lupul din Elveţia adulmecă febril, încercând să găsească urmele victimelor. Timpul e preţios. La fel şi felul în care a învăţat, după luni şi ani de antrenament continuu, să asculte de comenzi, să latre, să semnalizeze. Boxele răsună strident. Zgomote ciudate ies din difuzoarele mari, amplasate în apropiere. În calea sa, oamenii se mişcă, încercând să-i încetinească mişcările. În nici două minute de când a intrat pe teren, Ayzer du Domaine Picard latră pentru prima dată.

Antrenament de militari

Bucăţi din beton strivite unele sub greutatea celorlalte, mormane de moloz, lemne, cartoane înghesuite în faţa intrării şi, mai departe, în dreapta clădirii. O linie albă, ca în filmele cu victime sau în cele cu dezastre, demarchează un spaţiu de câţiva metri pătraţi: aria de căutare. O muzică infernală, o combinaţie de zgomote umane, başi, sunete de orgă, lătrat de câini, clopote sau voci de soprană sparg spaţiul strâmt dintre imobilul aflat în paragină şi Grupul Şcolar din Malu Mare. Un scenariu al Campionatului Mondial pentru Câinii de Salvare care încearcă să imite o scenă reală. Grand Gerd, din Elveţia, pare calm. De comportamentul lui depinde, în mare parte, performanţa câinelui său. Însă, Ayzer du Domaine Picard pare să-şi vadă de treabă. În circa două minute, găseşte prima victimă de sub dărâmături. În total sunt trei. Are la dispoziţie o jumătate de oră. Cum găseşte omul, trebuie să latre. Mult. Apoi să rămână în apropiere până soseşte conductorul. În alte 15