* părinţii nu mai au curajul să-şi lase copiii nesupravegheaţi la joacă în faţa blocului sau a porţii, preferând locurile special amenajate * cele mai mari pasiuni ale copiilor din ziua de astăzi se regăsesc în lumea virtuală a calculatorului şi a desenelor animate * cadrele didactice de la Şcoala "Mihai Eminescu" au derulat un proiect prin care au încercat să-i înveţe pe elevi cum să se joace

Şotron, gropiţa, coarda, elasticul, "Ţară, ţară vrem ostaşi", "Împărate, cât e ceasul?", v-aţi ascunselea, ţurca sau mâţa cocoţata, cartonaşe, cornete, "Măgaru' între oi", "Nuca-n perete", "Raţele şi vânătorii", "Câte ouă are gâsca", "Omu' negru", zdrichea, cata sau castel, păreau, în urmă cu câţiva ani, jocuri nemuritoare. Din păcate însă, actuala generaţie a pierdut pofta de joc, de alergat, de cocoţat, de sărit, de "luptat" în echipă, de competiţie prin joc, astfel încât multora, acum, aceste cuvinte nu le spun nimic. Copleşiţi de programa şcolară încărcată, de orele mult prea multe dedicate studiului, de protecţia uneori excesivă a părinţilor, copiii noştri au uitat practic să se joace. Iar părinţii nu mai au timp să-i înveţe. Supravegheaţi de bone, bunici sau mătuşi, de regulă personal necalificat, copiii de astăzi îşi petrec mare parte din zi în faţa calculatorului, jocurilor video sau desenelor animate. Nici vacanţele nu mai sunt ce erau odată. Cel puţin asta au constatat reporterii noştri după ce au încercat să ia pulsul noii generaţii prin mai multe cartiere brăilene.

Nu mai ies în faţa blocului

Un raid prin cartierele de blocuri din municipiu ne-a înfăţişat o altă lume, complet diferită de cea din amintirile noastre. E linişte, poate prea multă linişte. Din ce în ce mai mulţi copii obişnuiesc să-şi petreacă timpul liber prin parcuri şi locuri de joacă special amenajate. Nu mai ies în faţa blocului pentru a se juca cu ceilalţi copii. Scările de blo