Criza economica pare sa fi taiat cu totul bine-cunoscuta foame de spatiu a romanilor.
Programul guvernamental "Prima casa" pentru constructia si achizitionarea locuintelor nu mai stimuleaza imaginatia romanilor cum o facea altadata programul Agentiei Nationale pentru Locuinte, cand pe baza naivitatii celor multi, cei putini si-au cladit case de lux cu banii pentru o garsoniera.
Programul ANL a fost lansat in 2000 pentru a veni in ajutorul tinerilor fara culoare politica. Asa ar fi trebuit sa fie. Dar, ca multe alte initiative, promisiunile s-au dovedit pura demagogie. S-au ridicat doua tipuri de locuinte. Mai intai, blocuri, multe nefinisate, cu probleme de racordare la gaze si apa, fara strazi si spatii verzi, proiectate de marile tunuri imobiliare in mijlocul campului, departe de statiile de transport, magazinele si spitalele din zona. Uneori blocurile ANL erau doar blocuri abandonate de pe vremea comunismului. Tranzitia n-a facut decat sa spoiasca fatadele cu vopsea rosie, crem sau portocalie, depinde de culoarea guvernului care finanta lucrarile. Cumparatorii erau cainati pentru naivitatea de a fi picat in capcana statului care, odata ce i-a prins, a inceput sa mareasca pretul apartamentelor si sa scada calitatea lor.
Al doilea tip de constructii ANL a fost rezervat persoanelor de mana a doua sau a treia, cea cu care fura, din partide, care nu au avut acces direct la buget si la finantarile europene si au fost nevoite sa-si faca mana deturnand fonduri municipale sau judetene. Multe foste maidane urbane au devenit cvartale de locuinte pentru stelele pitice ale politicii romanesti. Sunt vile cu etaj si curte in care tinerele si maturele sperante politice isi pot asambla piscina, cu garaj subteran si spatiu suficient sa adaposteasca parcul auto din dotare. Uneori stradutele dintre case sunt supravegheate cu camere video si de cate un bodyguard
