Evenimentul saptamanii la Bucuresti a fost a treia editie a festivalului B'estfest. Anuntat cu mare fast inca din iarna, si-a pierdut treptat din stralucirea pe care o promitea dupa ce doua nume pe care le asteptam s-au inscris cu succes in tendinta anului 2009 si au anuntat ca nu mai vin.
Cele trei zile initiale s-au facut usor patru pentru a sfarsi prin a fi cinci. Si asa a ajuns ca fiecare seara de festival sa para concertul unei trupe cu alte doua mai mici in deschidere. Doar asa se puteau aduna pe cimentul de la Romexpo cei 70.000 de oameni anuntati de organizatori. Adica mai putin de 15.000 pe seara.
Toate astea m-au intristat si m-au facut sa caut in alta parte placerea unui astfel de eveniment.
Cum Glastonbury e prea departe si prea scump pe timp de criza, am aruncat o privire in ograda vecinilor. Sarbii organizeaza intre 9 si 12 iulie, la Novi Sad, a zecea editie a festivalului Exit, iar oamenii din spatele lui au promis ceva de neuitat.
Nu stiu daca se refereau la cei pe care ii vor urca pe scena principala sau la tot ce se va intampla acolo, dar stiu ca nu sunt singurul care se astepta la mai multi artisti mari. Pe de alta parte, vor fi in total 25 de scene si 600 de artisti, iar totul se va intampla intr-o fortareata construita in secolul al XVII-lea. Asta garanteaza ca va fi ceva mare inca dinainte sa te uiti pe line-up.
Dar ce s-a intamplat pana la mult asteptata editie cu numarul zece? Exit a pornit ca un festival de revolta al studentilor sarbi impotriva lui Slobodan Milosevici, in anul 2000. Evenimentele culturale din vara anului 2000 au avut si un slogan sugestiv: EXIT out of ten years of madness.
Avand un pronuntat caracter politic, studentii din Novi Sad au organizat si discutii cu teme precum nationalismul, xenofobia, cenzura si represiunea. Festivalul de 100 de z