…stiu, pentru cineva care sta in cumpana daca sa piarda cinsprezece minute din viata votand sau band mai bine o bere, povestea de mai jos va tine de domeniul fantasticului. Ce fel de om ar parcurge 900 de km (1800, daca e sa calculam si drumul de intoarcere), doar pentru a-si exercita dreptul de vot? Ei bine, astfel de oameni exista, sunt pipaibili, au nume si prenume si cod numeric personal (chiar daca, uneori, au pasaportul si buletinul expirat). Cunosc multe cazuri de romani din diaspora care au facut sute de kilometri (e drept, cazul lui Marius Delaepicentru e un record in materie!) doar pentru a ajunge la o sectie de votare. De fapt, pentru astfel de oameni, nu mai e vorba de exercitarea dreptului de vot ci de exercitarea dreptului de a-ti iubi tara si de a-ti pasa de ea. Poate ca e intr-adevar nevoie de distanta pentru a o vedea si intelege cu adevarat.
Ca sa n-o mai lungesc: Marius a vrut sa voteze la alegerile europarlamentare. A strabatut constiincios cei 900 de km pana la prima (singura?) sectie de votare din Japonia, dar personalul de la amabasada l-a impiedicat sa voteze pentru ca avea documentele romanesti expirate (CNP-ul, insa, nu expira niciodata, asa ca verificarea calitatii de cetatean roman se putea face – mai complicat, dar se putea. Nu s-a vrut.) Curios, autoritatile japoneze i-au eliberat documentele trebuincioase pe baza actelor expirate, fara sa ridice vreo spranceana. In definitiv, un om nu dispare in clipa in care ii expira pasaportul si nu se naste in secunda in care i se elibereaza unul nou.
Dupa cum veti vedea mai jos, Marius n-a stat cu mainile-n san. In scrisoarea adresata MAE a ridicat problema votului de la distanta, ba inca dintr-o perspectiva juridica pe care o gasesc extrem de interesanta: daca statul roman nu suporta cheltuielile de deplasare pe asemenea distante pentru exercitarea unui drept constitutional, nu e s
