Specialiştii în istorie de la Universitatea Edinburgh şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti au descoperit săptămâna trecută în situl arheologic de la Schela Cladovei, situat la ieşirea din municipiul Drobeta Turnu Severin, pe Calea Timişoarei, urme din perioada mezoliticului timpuriu.
Specialiştii din echipa care realizează săpături la Schela Cladovei au spus că obiectele identificate sunt vestigii-unicat, fiind vorba despre rămăşiţele unui atelier în care se unelteau podoabe din malahit.
„Pentru prima dată, pentru perioada specifică neoliticului din România am dat peste vestigii-unicat. Este vorba despre ruinele unui atelier de produs mărgele din malahit. Am depistat piese de acest tip în stare brută şi prelucrate. Şi, ce este mai interesant, am găsit şi uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe. În urma studierii acestor urme, putem trage concluzia că situl de la Schela Cladovei ocupă 4.000 de ani de istorie“, a spus profesoara universitară Adina Boroneanţ, coordonatoarea echipei de arheologi.
În campania de săpături din acest an, care se va încheia în prima jumătate a lunii august, au mai fost scoase din pământ şi vase de ceramică arsă, vase de cuptor, vârfuri de săgeţi şi mai multe fragmente dintr-un altar de cult.
Primele săpături în situl arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate în anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 î.d.H. O descoperire senzaţională a fost cea a unui Homo Sapiens, având o vechime de 8.000 de ani.
Specialiştii în istorie de la Universitatea Edinburgh şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti au descoperit săptămâna trecută în situl arheologic de la Schela Cladovei, situat la ieşirea din municipiul Drobeta Turnu Severin, pe Calea Timişoarei, urme din perioada mezolitic
