Căţărarea cu maşina pe drumuri neamenajate, printre copaci şi râuri tumultuoase, câştigă tot mai mulţi fani în România. Succesul unui astfel de raid nu este garantat însă de simpla posesie a unui vehicul cu tracţiune integrală. Pentru mulţi, ideea de a ajunge cu maşina până în vârful muntelui numai pentru a-şi testa limitele personale şi pe cele ale vehiculului este doar o nouă fiţă, însă, odată trăită, o astfel de experienţă poate crea dependenţă. Relieful b
Căţărarea cu maşina pe drumuri neamenajate, printre copaci şi râuri tumultuoase, câştigă tot mai mulţi fani în România. Succesul unui astfel de raid nu este garantat însă de simpla posesie a unui vehicul cu tracţiune integrală.
Pentru mulţi, ideea de a ajunge cu maşina până în vârful muntelui numai pentru a-şi testa limitele personale şi pe cele ale vehiculului este doar o nouă fiţă, însă, odată trăită, o astfel de experienţă poate crea dependenţă. Relieful bogat al României este numai bun pentru astfel de aventuri.
Acesta este, probabil, şi motivul pentru care cluburile off-road au împânzit ţara. Cu mai mulţi sau mai puţini membri, acestea organizează aproape săptămânal câte o ieşire din cenuşiul oraşelor în verdele-crud al pădurilor de munte. Costurile unei astfel de călătorii nu sunt deloc mari, cu condiţia să fii deja posesorul unui autovehicul cu tracţiune integrală, adaptat la off-road.
De ce adaptat? Pentru că tot mai mulţi „temerari“ se aventurează cu luxoase modele Audi, Lexus sau BMW pe cărările de munte şi se întorc cu maşinile pline de zgârieturi şi pocnituri. Natura nu iartă ignoranţa. Împătimiţii de off‑road ştiu însă foarte bine că mult mai potrivite pentru astfel de aventuri sunt maşinile 4X4 în toată puterea cuvântului, cu ampatament redus şi unghiuri permisive, ca Nissan Patrol, Land Rover Defender sau Mitsubishi Pajero.
Cei atinşi abia acum de virusul călătorii
