Două tipuri de poliţe cu capitalizare îşi dispută piaţa asigurărilor de viaţă, fiecare dintre acestea mizând pe avantajele proprii. Asigurările tradiţionale de viaţă sunt atractive din perspectiva randamentelor garantate, de 3,5% în cazul celor mai multe produse. În schimb, poliţele legate de fonduri de investiţii (unit-linked – UL) sunt promovate ca fiind mult mai flexibile – clientul alege gradul de risc pe care este dispus să şi-l asume. În plus, p
Două tipuri de poliţe cu capitalizare îşi dispută piaţa asigurărilor de viaţă, fiecare dintre acestea mizând pe avantajele proprii.
Asigurările tradiţionale de viaţă sunt atractive din perspectiva randamentelor garantate, de 3,5% în cazul celor mai multe produse. În schimb, poliţele legate de fonduri de investiţii (unit-linked – UL) sunt promovate ca fiind mult mai flexibile – clientul alege gradul de risc pe care este dispus să şi-l asume. În plus, poate schimba fondul în care asigurătorul îi plasează banii oricând doreşte. Majoritatea produselor de pe piaţă le permit posesorilor modificarea gratuită a fondului în care îşi plasează banii de două ori pe an, ulterior pentru aceste schimbări urmând să fie luat comision.
Concomitent, asigurările unit-linked au costuri mai ridicate decât cele tradiţionale. Motivele ţin de caracteristicile celor două poliţe. „Cele două tipuri de produse sunt fundamental diferite. Produsele de tip unit-linked oferă un grad mare de flexibilitate, clientul având posibilitatea ca pe durata contractului să efectueze o serie de modificări şi astfel să-şi ajusteze produsul conform nevoilor sale şi evoluţiei pieţei. Această flexibilitate determină taxe mai ridicate decât în cazul produselor tradiţionale, care sunt mai puţin flexibile“, spune directorul general al ING, Cornelia Coman. Pe lângă schimbarea fondurilor în care vor să le fie plasaţi banii, posesorii de poliţe unit-