O relaxare a turbulentelor economice cu care se confrunta Europa emergenta a permis Fondului Monetar International sa confere un ton mai hotarat cererilor de adoptare de masuri de austeritate, departandu-se astfel de atitudinea mai "blanda" adoptata la inceputul crizei, scrie Reuters.
Atent sa evite haosul politic care a marcat crizele asiatica si din Argentina, Fondul s-a concentrat initial pe furnizarea de lichiditati tarilor aflate in pragul falimentului ca Ungaria si Letonia cu scopul de a evita o criza mai ampla.
Acum insa ca pericolul unui colaps imediat al regiunii s-a diminuat, iar pietele s-au stabilizat, Fondul a adoptat o abordare tara cu tara si se bazeaza pe tarile in cazul carora probabilitatea adoptarii de masuri de austeritate este mai ridicata.
Astfel, tarile care au alte optiuni de finantare sau grupuri politice ce nu suporta presiuni din afara ar putea beneficia de ingaduinta sau ar putea renunta cu totul la acorduri cu FMI. Iar cele care au cea mai mare nevoie de finantare vor incerca din rasputeri sa-si reduca deficitele sectorului public.
Acest lucru inseamna ca FMI nu va acorda transele stabilite cu tari ca Serbia sau Letonia daca acestea nu-si reduc deficitul public, insa Ucraina ar putea primi un accept pana la alegerile prezidentiale din ianuarie.
"De ce se intampla acest lucru? Probabil pentru ca mediul global s-a imbunatatit, permitand FMI sa se concentreze pe problemele specifice fiecarei tari, si astfel sa ceara fiecarei tari sa faca ceea ce este necesar", a declarat Koon Chow, strateg in cadrul Barclays Capital.
"In acelasi timp, exista o usoara inconsistenta in modul in care trateaza de exemplu Letonia fata de Ucraina."
Turcia, care nu se confrunta cu o criza fiscala sau financiara serioasa, nu va apela probabil la ajutorul FMI.
Bazandu-se pe triplarea resurselor sale la 750 de miliard
