O delegatie de congresmeni americani s-a deplasat recent la Astana, aparent pentru a cere autoritatilor kazahe sa grabeasca reformele democratice, iar progresele sa fie vizibile începând înca din
O delegatie de congresmeni americani s-a deplasat recent la Astana, aparent pentru a cere autoritatilor kazahe sa grabeasca reformele democratice, iar progresele sa fie vizibile începând înca din acest an. Presedintele Nursultan Nazarbaiev a promis ca îsi va respecta angajamentele reformiste, dar pâna în 2010, când Kazahstanul va detine presedintia OSCE.
Este pentru prima data când o fosta republica sovietica se afla la cârma unei organizatii formate din 56 de state si a carei miza este democratia. Decizia a stârnit numeroase critici si a pus sub semnul întrebarii credibilitatea OSCE, ca organizatie regionala pentru securitate, cooperare si respectarea drepturilor omului.
Kazahstanul, condus de un fost secretar al PC din perioada URSS, este departe de a atinge standardele occidentale de democratie. Pentru Human Rights Watch, o asemenea hotarâre risca sa submineze principiile pe care le promoveaza OSCE.
Pentru oficialii organizatiei, aceasta este însa o provocare, dar si o oportunitate. Desi considerat cel mai prost candidat la aceasta functie, Kazahstanul este important pentru OSCE prin pozitia sa geografica, organizatia visând sa construiasca aici o zona de stabilitate, democratie si prosperitate.
Regimul de la Astana a convins OSCE prin reformele democratice începute. Însa, dincolo de bunele intentii ale autoritatilor, realitatea este însa alta. Puterea este concentrata în mâinile unui lider autoritar, ale familiei si ale prietenilor sai. Nazarbaiev, aflat la putere din 1989, a fost reales în functie anul trecut, când a fost votata si o lege ce îi permite sa candideze la presedintie de câte ori doreste.
Cât despre partidele de opoz
