Piaţa imobiliară este alimentată de optimismul tinerilor cumpărători. Preţurile încă mari şi amplasarea nepotrivită a ansamblurilor rezidenţiale reprezintă o problemă pentru potenţialii clienţi. O locuinţă nouă, modernă şi spaţioasă, sau una veche, în care lucrările de reparaţii sunt la ordinea zilei? Alegerea este simplă ca bună-ziua. În teorie. În practică, lucrurile stau ceva mai diferit.
„Bineînţeles că am prefera un apartament nou. Problema este că acestea sunt construite foarte departe de Bucureşti, iar cele cu două camere sar de pragul de 60.000 de euro“, spune Marina Tănase-Ene, o „aspirantă“ la creditele ce vor fi acordate prin programul Prima Casă.
În plus, precizează aceasta după o prospecţie atentă a pieţei din Capitală, majoritatea ansamblurilor noi sunt construite din BCA. „Aşa că varianta aceasta a picat din start. O să ne orientăm spre un bloc construit după 1980“, spune ea.
Casele sub preţul pieţei, preferate
Pentru început, efectele programului guvernamental asupra pieţei imobiliare sunt relativ previzibile. „Proprietăţile ieftine, apartamentele care sunt evaluate sub valoarea pieţei, sunt cele care vor atrage în primă instanţă clienţii“, subliniază Cristina Issa, consultant în cadrul agenţiei imobiliare EuroMetropola.
Aceasta recunoaşte că, cel puţin la modul ideal, există un interes sporit pentru locuinţele noi. Simplul interes nu este însă de ajuns. Calitatea construcţiei, preţul oferit clientului final şi nu în cele din urmă amplasamentul reprezintă principalele criterii de diferenţiere a proiectelor noi.
„Ţinând cont de necesităţile pieţei, dar şi de măsurile adoptate de către Guvern, locuinţele care se adresează unui target mediu şi low sunt cele care vor fi tranzacţionate într-un timp relativ scurt“, estimează Issa. Astfel, cu cât locuinţele sunt amplasate l
