Guvernul şi-a evaluat modul în care a coordonat pachetul de măsuri anticriză şi a ajuns la concluzia că a reuşit să pună în practică cea mai mare parte a conţinutului acestuia.

Pachetul de măsuri anticriză s-a coagulat cu oarecare dificultate, după ce guvernul a cerut mediului de afaceri să vină cu propriile propuneri. Unele dintre propunerile comunităţii oamenilor de afaceri erau nerealiste, altele imposibil de finanţat de către un buget care era condamnat de criză la austeritate. Negocierile pentru conţinutul pachetului de măsuri anticriză explică şi întârzierea cu care s-a conturat acesta. Practic, pachetul de măsuri anticriză a apărut în preajma negocierilor acordului cu Fondul Monetar Internaţional, în urmă cu aproximativ 100 de zile, care a încurajat măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

În esenţă, pachetul anticriză are trei tipuri de măsuri: de relansare a economiei, de protecţie a categoriilor sociale vulnerabile şi de finanţare a economiei.

Bani pentru infrastructură

Relansarea economiei se bazează într-o proporţie mare pe injectarea a 37,9 miliarde de lei (aproximativ 9 miliarde de euro) în infrastructură, sumă care reprezintă aproximativ a cincea parte din bugetul statului şi 7% din produsul intern brut (PIB) estimat al României. Premierul a spus că statul a cheltuit în şase luni o treime din aceşti bani – respectiv 12,5 miliarde de lei –, însă, pentru a evalua eficienţa programului, este necesară o transparenţă completă a cheltuielilor.

„Chetuirea banilor bugetului pentru investiţii e o soluţie anticriză bună, însă acum cât de eficiente sunt aceste cheltuieli, pentru ce fel de investiţii sunt alocate?“, ne-a declarat Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist şef al ING Bank România.

Efectele injecţiei de bani în economie nu se văd însă imediat, spun analiştii, ci de-abia anul viitor. „Impactul finanţării infrast