Dorinţa SUA de a retrimite astronauţi pe Lună, un preludiu pentru misiunile spaţiale către Marte, ar putea fi afectată de constrîngerile bugetare, în anul în care NASA celebrează 40 de ani de la cucerirea triumfală a satelitului natural al Terrei. După tragicul accident al navetei Columbia, în 2003, fostul preşedinte american George W. Bush a decis să oprească zborurile navetelor spaţiale americane în 2010 şi să ofere SUA cîteva obiective spaţiale ambiţioase, odată cu prezentarea programului Constellation. Acest proiect include o misiune prin care americanii vor ajunge din nou pe Lună, pînă în anul 2020, urmată de zboruri cu echipaj uman la bord către Marte. Fără a respinge aceste obiective, preşedintele Barack Obama a numit o comisie de experţi pentru a analiza acest program şi pentru a face recomandările necesare, pînă la sfîrşitul lunii august. Navetele spaţiale americane zboară în spaţiu din 1981 şi au fost concepute pentru a transporta pe orbita terestră echipamente grele şi voluminoase, dar şi echipaje alcătuite din maximum şapte astronauţi. Cu ajutorul lor, oamenii de ştiinţă au reuşit să contruiască Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Prin folosirea navetelor spaţiale în mod sistematic, NASA a rămas prea mult timp pe orbita joasă a Pămîntului, consideră Michael Griffin, fostul director al agenţiei şi, totodată, unul dintre creatorii programului Constellation. În plus, noi rivali, precum China, îşi afirmă tot mai mult ambiţiile spaţiale în ultima perioadă. ”Cred că trebuie să ne reîntoarcem pe Lună, fie şi doar pentru o misiune de cîteva zile, pentru a pregăti zborul către Marte. Scopul final este să punem bazele unor colonii umane în sistemul nostru solar”, a declarat Michael Griffin în faţa Congresului american, în timp ce prezenta programul Constellation. Dar costurile programului Constellation, ale navetei Orion, o versiune modernă şi mai spa