În Parcul Florea Vladimir se adună zilnic în jur de 30 de vârstnici.
Aceştia aruncă zarul şi mută pionul în timp ce discută despre problemele care-i apasă.
În parcul botezat cu numele sculptorului Florea Vladimir se adună zilnic zeci de pensionari. Aceştia se instalează la mesele din beton cu table de şah sau ocupă loc pe băncile de la umbra arbuştilor ornamentali ca să joace în tihnă „o tablă”.
Prezenţa reporterului „Adevărul de Seară” a deranjat atmosfera competiţională, însă a incitat la discuţii pe tema lipsurilor cotidiene. „În parc ar trebui să fie o cişmea şi o toaletă ecologică, aşa cum se găsesc în toate oraşele civilizate”, a spus Constantin Bichir, fost strungar. Majoritatea pensionarilor care se adună în parcul de lângă Policlinică sunt din zonă, dar sunt şi jucători care fac naveta tocmai din cartierul Burdujeni.
Vor transport mai ieftin
Vârstnicii consideră că transportul în comun este prea scump. „Ar trebui să avem nişte facilităţi la abonamente. Unul de 25 de lei ar fi suficient pentru un pensionar”, a spus Ilie Mărcuş, fost mecanic de locomotivă.
Nu toată lumea este la fel de optimistă. „Pensionarii sunt ajutaţi numai când trebuie să voteze, în rest nu-şi mai aminteşte nimeni de noi”, a declarat un bărbat din grupul de opt persoane adunate în jurul unei bănci. În Suceava sunt şi două cluburi ale pensionarilor: unul înfiinţat de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor lângă autogară, iar celălalt la sediul unui partid politic.
Din spusele pensionarilor, în primul club se joacă mai mult şah. „Când n-avem ce mânca acasă, venim să jucăm table”, a mărturisit Gheorghe Iacob, fost şofer, care a lucrat pe şantier la Casa Poporului.
Clubul de pe lângă partidul politic se află în cartierul Obcini şi funcţionează mai intens în perioadele preelectorale, când se organizează campionate d
